Monday, 24 March 2008

?

Nu stiu cum pusca mea sa intampla ca viata asta te da cu sufletul de pereti atunci cand te astepti mai putin...E ciudat fraaaate! Si nu e "super taaare frate"! Sunt trista rau de tot. Data viitoare am sa fiu mai precauta.

P.S. : Va rog sa nu ma intrebati despre ce vorbesc fiindca nu vreau sa comunic nimanui deocamdata.s


Va multumesc pentru intelegere, Bucataru Andreea- Catalina.

24-03-2008

Saturday, 15 March 2008

Brainstorming necesar!

Vine un timp cand ai nevoie de casa ta. Stiu ca toti dintre ai mei din generatia mea o sa zambiti. Fiindca toti vrem asta. Mai ales unii dintre voi..stiu eu cine..care s-au trezit ca in 4-5 ore trebuie sa-si stranga toate lucrurile (si nu putine erau acele lucruri mai ales ca unii dintre noi au dorit neaparat sa scoata pana si mocheta din living lipita cu prelandez) si sa se duca, care incotro pe unde au apucat. Ceea ce a fost fooooarte neplacut..si tin sa precizez aici Monicai-legat de ultimul ei post-ca pe mine personal inca ma mai trec fiori de neplacere si ca, inca mai am sentimente neplacute pentru o persoana anume pe care o consider vinovata pentru tot ce s-a intamplat atunci. deci ochii care nu se vad, clar nu se uita, cand e vorba de amintiri neplacute!!Dar bine ca a trecut. Si sa nu incep sa povestesc acum de cate ori m-am mutat numai eu..ce sa mai zic de altii care stau de ani buni prin Bucuresti si dupa cum bine stim toti, sunt nevoiti sa se mute cel putin o data pe an daca nu de mai multe ori. Sa o mentionez aici pe buna mea prietena Mirela care a batut recordul la mutat/perioada de timp. S-a mutat de nu mai putin de 13 ori intr-un singur an de zile. Da da..nu e fictiune...e realitate curata! Deci sa revenim fiindca dupa cum ati observat in post-urile anterioare am un talent innascut la aberat si la ocolit subiectul.Vine un timp cand ai nevoie de casa ta. Nu e vorba despre nevoia de siguranta si nici despre intimitate. Ci pur si simplu, dupa niste ani impliniti ajungi sa strangi atat de multe lucruri incat devine absolut imposibil sa le muti din loc in loc intr-un timp atat de scurt, adica o data pe an. Haine, incaltari, carti, cosmetice, cd-uri, cursuri de la scoala...asta in mare. Daca ar fi sa o iau in detaliu: lumanarele, poze, pixuri,mici nimicuri cumparate care de pe unde, etc etc... Si acum sa trecem la arsenalul greu gen calculator, televizor, mobila si aparate casnice fiindca unii au fost nevoiti sa le care dupa ei. Ce sa mai.. mie mi se ridica parul pe maini numai la ideea ca trebuie sa ma mut din nou. Si credeti-ma ca o sa vina iar momentul cand am s-o fac vreau nu vreau! Asta este fratilor! Trebuie sa facem ceva fiindca devine absolut devastator pentru psihic sa te muti cu atatea dupa tine! Ideea e ca nu am inca nici o solutie la toata tarasenia asta. Revin la subiect cand am s-o gasesc(solutia). Si apropos: astept solutiile voastre, cei care cititi asta si stiti despre ce vorbesc. Haideti mai oameni buni sa facem un "brainstorming" si sa gasim rezolvare la problema asta fiindca altfel o sa ne doboare mutatul!!

Thursday, 13 March 2008

Delete blog.

Uite cum ii vine omului cheful de scris. Hai mai ca nu e chiar asa de greu sa fi scriitor. Pe bune! Ba iti mai aduci aminte ca ai fost la dentist..ba vrei sa mai scri ceva dar uite ca ai uitat dar totusi aberezi despre una alta si a mai iesit o pagina. Sa fi scriitor nu e greu. Greu e sa sa vinzi cartile pe care le scrii. Lucru pe care eu nici macar n-am sa incerc sa-l fac fiindca ar fi chiar penibil. Adica eu scriu aici pentru mine sau pentru altii? Aceasta este intrebarea. Fiindca eu am sincera impresie ca scriu pentru mine, chiar daca mai citesc si altii. De aceea imi permit sa scriu ce scriu. Asta numai o singura persoana ar putea sa-mi spuna si aceea ar fi Anca(nu ca ar sti mai multe decat mine despre blog-uri dar numai ca din nefericire pentru ea si-a facut cu o zi inaintea mea blogul si deci e 100% responsabila sa-mi raspunda la orice intrebare legata de post-uri si comment-uri. Si in plus ea e scriitoarea "gastii".) Deci Ancule daca citesti...spune-mi cat de mult scriu pentru mine si cat de mult scriu pentru altii?! Fiindca in cazul in care scriu mai mult pentru altii presupun ca ar fi cazul sa schimb stilul. A schimba stilul inseamna ca e timpul sa incep sa scriu chestii care sa prinda la public domle`..treburi siropoase...amintiri..tragedii ale vietii mele...depresiile prin care am trecut..filozofii de viata. Lucruri care sa mentina atentia cititorilor(era sa zic auditoriului) fiindca altfel o sa dau faliment,eu cu blog-ul meu cu tot!

P.S.: Ancule zi-mi te rog, e timpul sa accesez setarea "delete blog" ??